Ce este bruxismul

 

Tendința involuntară de a încleşta, strânge sau scrâșni din dinți, adesea fără să-ţi dai seama, este denumită medical ca bruxism. Această afecțiune se intâlnește destul de frecvent atât la copii, cât și la adulți.

Dacă nu este tratat, bruxismul duce la uzura accentuată a dinților, la dureri de cap sau dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare.

Există două tipuri de bruxism:

Bruxism de zi – încleştarea sau scrâşnirea dinţilor în timpul zilei, atunci când sunteți pe deplin conștient. Este o reacție automată la nervozitate, stres, anxietate sau panică.

Bruxism nocturn – reacție necontrolată de incleștare sau scrâșnire a dinților în timpul somnului. Sunetul poate fi atât de puternic, încât te poate trezi din somn.

Cauze și factori, care cresc riscul de apariție a bruxismului

– stări de tensiune emoțională;

– nivel ridicat de stres sau anxietate;

– malocluzie dentară (alinierea incorectă a dinților);

– odihnă insuficientă;

– dezvoltarea disproporționată a oaselor maxilare;

– tulburări de somn;

– vârsta – bruxismul este frecvent în rândul copiilor și poate să dispară până la adolescență;

– tipul de personalitate – persoanele care sunt competitive sau hiperactive au un risc crescut de apariție a bruxismului;

– efectul secundar al unor medicamente (antidepresante, antipsihotice).

 

Efectele bruxismului                                   

– dinți abraziați (deteriorarea smalțului),

– fisuri verticale a smalțului

– sensibilitate dentară la schimbări de temperatură și la alimente acide;

– oboseală musculară la nivelul maxilarului;

– dureri faciale, ale gâtului sau ale mandibulei;

– dureri de cap, în special în zona tâmplelor;

– slăbirea sau încordarea mușchilor mandibulei;

Dacă scrâșnitul dinților devine un obicei regulat, mai ales, dacă se produce inconștient, în timpul nopții, acesta poate provoca  complicații importante la nivelul dinților și articulației temporomandibulare:

– ciobirea sau fracturarea dinților;

– abraziune dentară accentuată;

– deteriorarea restaurărilor dentare, obturațiilor, coroanelor sau fațetelor dentare;

– afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare;

Tratamentul și prevenirea bruxismului

După examinarea dentară, medicul stomatolog poate sugera unul dintre următoarele tratamente pentru bruxism:

  1. Gutiera nocturnă pentru bruxism

Gutiera pentru bruxism se confecționează în laboratorul de tehnică dentară după amprentarea, în prealabil, a arcadelor dentare. Gutiera are rolul de a relaxa musculatura masticatorie prin plasarea mandibulei într-o zonă favorabilă, neutră, ajutând la reducerea activității musculare la nivelul maxilarelor pe timpul nopții.

  1. Tehnici de relaxare, precum meditația, respirația concentrată, aromoterapia sau o baie caldă înainte de culcare pot ușura tensiunea și stresul și pot îmbunătăți somnul, reducând în același timp bruxismul.
  2. Restaurarea și echilibrarea suprafețelor dentare

În cazul în care smalțul dinților este deteriorat și uzura dentară a dus la creșterea sensibilității, poate fi necesară folosirea coroanelor dentare pentru a remodela aspectul dinților.

  1. Controale periodice

Daca suferiți de bruxism, este foarte important să vizitați regulat medicul stomatolog. În acest fel, orice problema dentara apărută, ca urmare a bruxismului, poate fi tratată la timp.

 

                                                            Bruxismul la copii

Bruxismul nu se limitează doar la adulți. Cel mai frecvent, copiii scrâșnesc dinții în timpul somnului.

Principalele cauze de bruxism la copii sunt:

– alinierea incorectă a dinților sau contactul neregulat între dinții superiori și inferiori;

– factori psihologici, inclusiv anxietatea și stresul;

– eruperea dinților;

– copiii hiperactivi au un risc crescut de apariție a bruxismului;

În majoritatea cazurilor, bruxismul la copii poate să treacă, pe măsură ce înaintează în vârstă, fără să fie nevoie de tratament.

În cazuri mai severe, când scrâșnitul afectează dinții, este indicată folosirea unei gutiere.